(7 august )
Tema: „Sfințenia se naște din rugăciune, smerenie și răbdare.”
Introducere
Iubiți credincioși,
La numai o zi după praznicul Schimbării la Față a Domnului, Biserica ne pune înainte chipul luminos al unei fiice a neamului românesc: Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla. Nu a fost împărăteasă, nu a fost învățată, nu a făcut minuni spectaculoase în timpul vieții. Și totuși, Dumnezeu a făcut-o una dintre cele mai mari sfinte ale neamului nostru, pentru că și-a schimbat inima și a trăit numai pentru El. Sfânta Teodora este prăznuită pe 7 august și este considerată prima româncă trecută oficial în rândul sfinților de Biserica Ortodoxă Română.
1. Dumnezeu lucrează prin oamenii smeriți
Viața Sfintei Teodora ne arată că sfințenia nu este rezervată unor oameni deosebiți, ci tuturor celor care Îl iubesc pe Dumnezeu.
A trecut prin încercări: căsătorie, lipsa copiilor, războaie, pribegie și multe suferințe. Dar nu s-a răzvrătit și nu a dat vina pe nimeni. Toate le-a primit ca pe un drum către Dumnezeu.
Noi, la prima încercare, spunem:
– „De ce tocmai mie?”
– „Unde este Dumnezeu?”
Sfânta Teodora ne învață contrariul:
necazul poate deveni scară spre cer, dacă îl trăim cu credință.
Sfântul Apostol Pavel spune:
„Puterea Mea se desăvârșește în slăbiciune.”
2. Puterea rugăciunii
Retrasă în peștera de la Sihla, Sfânta Teodora nu a fugit de oameni din ură, ci pentru a fi mai aproape de Dumnezeu.
Acolo NU avea:
- confort,
- hrană din belșug,
- siguranță,
- nici măcar compania oamenilor.
Avea însă ceva ce mulți dintre noi am pierdut:
rugăciunea neîncetată.
Tradiția spune că îngerii îi aduceau hrană și că păsările îi vesteau apropierea oamenilor. Nu pentru că Dumnezeu face minuni oricând dorim noi, ci pentru că El nu-Și părăsește niciodată pe cei care Îl iubesc cu adevărat.
Fraților,
noi avem case încălzite, telefoane, internet, mașini, dar de multe ori nu găsim cinci minute pentru rugăciune.
Ne rugăm doar când apare boala, necazul sau examenul.
Sfânta Teodora ne spune prin viața ei:
„Mai întâi caută-L pe Dumnezeu, iar celelalte se vor adăuga.”
3. Smerenia – calea cea mai scurtă spre Dumnezeu
Sfânta Teodora nu a căutat să fie cunoscută.
Astăzi oamenii caută:
- aprecierea,
- like-urile,
- faima,
- să fie văzuți.
Sfânta Teodora a căutat exact opusul:
să fie văzută numai de Dumnezeu.
Și tocmai de aceea Dumnezeu a făcut-o cunoscută întregului neam românesc.
Există o mare lecție aici:
cine se înalță singur va fi smerit, iar cine se smerește va fi înălțat de Dumnezeu.
4. Ce înseamnă pustia pentru noi?
Poate spune cineva:
„Părinte, noi nu putem merge în peștera Sfintei Teodora.”
Nici nu ne cere Dumnezeu asta.
Dar fiecare poate avea o mică pustie:
- câteva minute de liniște;
- rugăciunea lui Iisus;
- citirea unui psalm;
- oprirea televizorului și a telefonului;
- o seară petrecută în familie și nu pe rețelele sociale.
Pustia adevărată nu este locul, ci inima în care Dumnezeu vorbește.
5. Un mesaj pentru familii
Viața Sfintei Teodora ne arată că Dumnezeu poate sfinți orice drum al vieții.
Astăzi multe familii se destramă din motive mărunte.
Nu mai există răbdare.
Nu mai există iertare.
Nu mai există rugăciune împreună.
Sfânta Teodora ne amintește că fără Dumnezeu nici familia, nici societatea nu pot rămâne unite.
În încheiere
Iubiți credincioși,
Peștera Sfintei Teodora este și astăzi un loc de rugăciune, dar adevărata peșteră trebuie să fie sufletul nostru.
Dacă vrem să schimbăm lumea, să începem prin a ne schimba pe noi înșine.
Să luăm de la Sfânta Teodora trei virtuți:
- rugăciunea neîncetată;
- smerenia adevărată;
- răbdarea în încercări.
Dacă vom trăi aceste trei lucruri, atunci și familiile noastre vor avea pace, și copiii vor avea modele, iar comunitățile noastre vor deveni mai apropiate de Dumnezeu.
Să o rugăm pe Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla să mijlocească înaintea lui Hristos pentru noi, pentru familiile noastre și pentru întregul neam românesc, ca să ne dăruiască credință statornică, inimă curată și dor după Împărăția cerurilor.
Amin.
