Matei 17, 1-9
” Dumnezeu nu ne cheamă doar să admirăm lumina Taborului, ci să ne schimbăm viața.”
Iubiți credincioși,
Trăim într-o lume în care totul se schimbă. Se schimbă anotimpurile, moda, tehnologia, telefoanele, mașinile, chiar și felul de a gândi al oamenilor. Ne dorim mereu ceva nou și mai bun.
Dar, în toată această alergare după schimbările din afară, uităm întrebarea cea mai importantă: s-a schimbat ceva în sufletul meu? Sunt mai aproape de Dumnezeu decât eram acum un an? Sunt mai bun, mai iertător, mai smerit?
La această întrebare răspunde praznicul Schimbării la Față.
I. Hristos Se schimbă la Față pentru ca omul să se schimbe la inimă
Pe Muntele Taborului, Domnul îi ia cu El doar pe trei ucenici. Urcă pe munte pentru rugăciune, iar acolo Își descoperă slava dumnezeiască. Fața Lui strălucește ca soarele, hainele devin albe ca lumina, iar Apostolii rămân uimiți.
Dar să observăm un lucru: Hristos nu Se schimbă pentru El, ci pentru ei. El era Dumnezeu și înainte. Se schimbă doar privirea ucenicilor, care primesc puterea de a vedea ceea ce până atunci nu puteau vedea.
La fel este și în viața noastră. Dumnezeu nu S-a depărtat de noi. Nu Dumnezeu trebuie să Se schimbe. Noi avem nevoie de ochi curați, de inimă curată, pentru a vedea lucrarea Lui în viața noastră.
De multe ori spunem: „Unde este Dumnezeu?” Dar poate întrebarea corectă este: Unde sunt eu față de Dumnezeu?
II. Glasul Tatălui: „Pe Acesta să-L ascultați!”
Din nor se aude glasul Tatălui: „Acesta este Fiul Meu Cel iubit; pe Acesta să-L ascultați!”
Nu spune: ascultați lumea. Nu spune: ascultați părerile majorității. Nu spune: ascultați doar ceea ce vă convine.
Spune un singur lucru: „Pe Acesta să-L ascultați!”
Astăzi omul ascultă de toți, numai de Hristos nu. Ascultă de televizor, de internet, de rețelele sociale, de prieteni, de propriile patimi. Toți dau sfaturi, toți au păreri, dar puțini mai deschid Sfânta Evanghelie.
Fraților, dacă Hristos ar fi pe primul loc în viața noastră, am avea mai puține certuri în familie, mai puține divorțuri, mai puțină ură, mai puțină invidie și mai multă pace.
III. Schimbarea pe care o așteaptă Dumnezeu.
Noi vrem să-i schimbăm pe ceilalți.
Soția ar vrea să se schimbe soțul.
Soțul ar vrea să se schimbe soția.
Părinții vor să se schimbe copiii.
Copiii vor să se schimbe părinții.
Noi vrem să se schimbe lumea, conducătorii, vecinii și colegii.
Dar Dumnezeu spune: Începe cu tine!
Schimbarea lumii începe cu schimbarea inimii fiecăruia.
Sfântul Serafim de Sarov spune: „Dobândește pacea lăuntrică și mii de oameni se vor mântui în jurul tău.”
Nu putem aduce lumină în familie dacă sufletul nostru este plin de întuneric.
Nu putem vorbi despre Dumnezeu dacă nu-L purtăm în inimă.
Nu putem cere iubire dacă noi nu iubim.
Schimbarea începe cu o rugăciune spusă din inimă, cu o spovedanie sinceră, cu o iertare oferită celui care ne-a greșit, cu renunțarea la un păcat pe care îl purtăm de ani de zile.
Aceasta este adevărata Schimbare la Față.
În încheiere,
Iubiți credincioși,
La sfârșitul vieții Dumnezeu nu ne va întreba câte case am construit, câți bani am adunat sau ce funcții am avut.
Ne va întreba dacă chipul lui Hristos s-a văzut în viața noastră.
Dacă am iertat.
Dacă am iubit.
Dacă ne-am rugat.
Dacă am încercat în fiecare zi să fim puțin mai buni decât ieri.
Să plecăm astăzi din biserică cu o singură hotărâre: nu doar să admirăm lumina Taborului, ci să lăsăm această lumină să ne schimbe sufletul.
Atunci praznicul Schimbării la Față nu va rămâne doar o amintire din calendar, ci va deveni începutul schimbării noastre, iar Hristos va străluci nu doar pe Tabor, ci și în inimile noastre.
Amin.
