29 august
Iubiți credincioși,
Astăzi Biserica ne pune înainte una dintre cele mai dureroase și cutremurătoare pagini din Sfânta Evanghelie: tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul.
Este o zi tristă. Este zi de post. Și poate ne întrebăm: De ce trebuie să ne amintim în fiecare an de o moarte atât de nedreaptă?
Pentru că moartea Sfântului Ioan ne învață ceva despre adevăr, păcat, curaj și conștiință.
1. Cine a fost Sfântul Ioan Botezătorul?
Ioan Botezătorul a fost omul trimis de Dumnezeu să pregătească venirea Mântuitorului.
El nu a trăit pentru sine.
Nu a căutat avere, funcții sau cinste.
A trăit în pustie, în post și rugăciune și a spus oamenilor un cuvânt simplu:
„Pocăiți-vă!”
Adică:
Schimbați-vă viața! Întoarceți-vă la Dumnezeu!
Și oamenii veneau la el.
Dar Ioan nu s-a temut să spună adevărul nici celor puternici.
2. Ioan nu s-a temut să spună adevărul
Regele Irod trăia într-un păcat pe care Ioan îl mustra.
Și Sfântul Ioan i-a spus direct:
„Nu ți se cade ție să ai pe femeia fratelui tău.”
Observați, fraților:
Ioan putea să tacă.
Putea să spună:
„Este regele, să nu mă bag.”
Putea să se gândească:
„Dacă spun adevărul, voi avea de suferit.”
Dar Ioan a preferat să sufere pentru adevăr decât să trăiască în minciună.
Aici este prima mare lecție pentru noi:
Creștinul adevărat nu spune doar ceea ce place oamenilor să audă.
Uneori trebuie să spunem adevărul.
Uneori trebuie să spunem copilului:
„Nu este bine ceea ce faci.”
Uneori trebuie să spunem unui prieten:
„Te îndrepți într-o direcție greșită.”
Și uneori trebuie să ne spunem nouă înșine:
„Nu este bine ce fac. Trebuie să mă schimb.”
3. Păcatul începe mic, dar poate ajunge foarte departe
Evanghelia ne arată un lucru foarte important.
Irod nu ajunge dintr-o dată la uciderea lui Ioan.
Totul începe cu păcatul.
Apoi păcatul naște alt păcat.
Apoi omul încearcă să ascundă păcatul.
Și, în cele din urmă, ajunge să facă lucruri pe care poate niciodată nu și-ar fi imaginat că le va face.
Așa se întâmplă și cu noi.
Un gând rău…
O vorbă urâtă…
O minciună…
O supărare…
O ură păstrată în inimă…
O patimă pe care o lăsăm să crească…
Și spunem:
„Nu este mare lucru.”
Dar păcatul niciodată nu rămâne singur.
De aceea Biserica ne spune astăzi:
Nu vă jucați cu păcatul!
4. Irod a avut o problemă foarte mare: a știut adevărul, dar nu l-a urmat
Este interesant că Irod nu era complet împotriva lui Ioan.
Evanghelia spune că îl asculta și chiar se temea de el.
Cu alte cuvinte, știa că Ioan spune adevărul.
Dar una este să cunoști adevărul și alta este să trăiești adevărul.
Și aici trebuie să ne întrebăm fiecare:
Eu cunosc credința. Dar o și trăiesc?
Știu că trebuie să mă rog.
Mă rog?
Știu că trebuie să iert.
Iert?
Știu că trebuie să merg la biserică.
Vin?
Știu că trebuie să mă spovedesc.
Mă spovedesc?
Știu că trebuie să mă împărtășesc cu vrednicie.
Mă pregătesc?
Pentru că putem să știm foarte multe despre Dumnezeu și totuși să trăim departe de Dumnezeu.
5. O petrecere se transformă într-o tragedie
Irod își serba ziua.
Muzică, oameni, veselie, masă…
Și, în mijlocul acestei petreceri, Salomeea dansează.
Irod, orbit de plăcere și de orgoliu, face un jurământ nechibzuit:
„Cere-mi orice și îți voi da.”
Și fata cere capul lui Ioan.
Iată cât de repede poate omul să ajungă rob al unei vorbe spuse fără minte!
Irod știe că este nedrept.
Știe că Ioan este om sfânt.
Dar îi este rușine să se răzgândească în fața celor invitați.
Și, pentru că nu are puterea să spună:
„Am greșit. Nu voi face aceasta.”
îl omoară pe Ioan.
Fraților,
Câte păcate nu se fac și astăzi din cauza unei fraze:
„Ce o să spună lumea?”
Ne este rușine să spunem:
„Am greșit.”
Ne este rușine să ne cerem iertare.
Ne este rușine să venim la spovedanie.
Ne este rușine să spunem:
„Doamne, am păcătuit.”
Dar nu ne este rușine să păcătuim.
6. Sfântul Ioan ne învață să nu negociem cu păcatul
Ioan nu a negociat adevărul.
Nu a spus:
„Este puțin păcat, merge.”
Nu a spus:
„Lasă că și regele este om.”
El a rămas drept.
De aceea este numit Înaintemergătorul Domnului.
Și Biserica îl cinstește atât de mult.
Pentru că Ioan ne arată că există momente în viață când trebuie să alegem:
Dumnezeu sau păcatul.
Adevărul sau minciuna.
Mântuirea sau plăcerea de moment.
7. De ce postim astăzi?
Ziua de 29 august este zi de post.
Nu pentru că Dumnezeu ar avea nevoie ca noi să nu mâncăm anumite lucruri.
Ci pentru ca noi să ne aducem aminte că omul trebuie să-și stăpânească trupul și dorințele.
Postul spune:
„Nu sunt robul poftei mele.”
Dacă pot să spun „nu” unei mâncări, trebuie să învăț să spun „nu” și unei patimi.
Să spun:
„Nu răspund cu răutate.”
„Nu mă răzbun.”
„Nu mint.”
„Nu judec.”
„Nu beau peste măsură.”
„Nu mă las stăpânit de mânie.”
„Nu las televizorul, telefonul sau internetul să-mi fure toată viața.”
Acesta este postul adevărat:
să înceapă schimbarea în inimă.
8. Capul Sfântului Ioan – mărturie că adevărul nu poate fi omorât
Irod a crezut că, dacă îl omoară pe Ioan, va scăpa de glasul lui.
Dar glasul lui Ioan nu a murit.
De aproape două mii de ani, Biserica îl aude:
„Pocăiți-vă!”
Irod a rămas în istorie ca omul care a ucis un profet.
Ioan a rămas în istorie ca sfântul care a murit pentru adevăr.
Aceasta ne arată ceva:
Poți omorî un om, dar nu poți omorî adevărul lui Dumnezeu.
Poți închide gura unui om, dar nu poți închide glasul lui Dumnezeu.
9. Ce să luăm cu noi din această zi?
Să plecăm astăzi din biserică cu trei hotărâri.
Prima:
Să nu ne fie rușine de adevăr.
Să fim creștini nu doar în biserică, ci și acasă, la serviciu, între oameni.
A doua:
Să nu amânăm pocăința.
Dacă avem ceva pe suflet, să nu spunem:
„Lasă, mai târziu.”
Nu știm cât timp avem.
Astăzi avem timp să ne îndreptăm.
Astăzi putem să cerem iertare.
Astăzi putem să mergem la spovedanie.
Astăzi putem să ne împăcăm cu cineva.
A treia:
Să avem curajul Sfântului Ioan.
Să spunem păcatului „nu”.
Să spunem lui Dumnezeu „da”.
Încheiere
Iubiți credincioși,
Sfântul Ioan Botezătorul a pierdut capul, dar nu și-a pierdut sufletul.
Irod și-a păstrat capul, dar și-a tulburat sufletul.
Aceasta este marea diferență.
Omul poate pierde multe în această viață:
bani, sănătate, avere, funcții, case, lucruri…
Dar să nu pierdem sufletul.
Pentru că, în cele din urmă, nu vom fi întrebați cât am avut, cât am câștigat sau cât de mult ne-au lăudat oamenii.
Ci vom sta înaintea lui Dumnezeu.
Și atunci cea mai importantă întrebare va fi:
„Ce ai făcut cu sufletul pe care ți l-am dat?”
Să-l rugăm astăzi pe Sfântul Ioan Botezătorul să ne dea și nouă curajul lui, curăția lui, dragostea lui pentru adevăr și puterea de a spune:
„Doamne, ajută-mă să mă pocăiesc, să mă îndrept și să rămân cu Tine până la sfârșitul vieții mele.”
Sfinte Ioane Botezătorule, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Amin.
