– Ocrotitoarea celor necăjiți, mângâierea celor întristați și pildă de viețuire creștină
Tema: „Sfânta Parascheva – sufletul care a ales cerul și inima care nu a uitat niciodată suferința oamenilor”
Text de plecare: „Căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui” (Matei 6, 33).
1. Introducere – De ce aleargă oamenii la Sfânta Parascheva?
- Fraților, iată că și anul acesta ne apropiem cu rugăciune de Sfânta Cuvioasă Parascheva, cea pe care poporul nostru o numește cu dragoste Sfânta de la Iași.
- Oamenii vin la racla ei cu flori, cu lacrimi, cu dureri și cu speranțe. Unii cer vindecare, alții ajutor pentru copii, alții pace în familie, iar alții vin pur și simplu pentru că nu mai știu cui să-și spună necazul.
- Dar să ne punem o întrebare: Ce găsesc oamenii la o sfântă care a trăit cu aproape o mie de ani în urmă?
- Găsesc mărturia că sfințenia nu este o poveste din trecut, ci o cale vie către Dumnezeu. Găsesc nădejdea că suferința nu este uitată de Dumnezeu și că rugăciunea nu este niciodată zadarnică.
Să nu uităm însă un lucru: noi nu venim la sfinți ca la niște făcători de minuni despărțiți de Dumnezeu, ci îi cinstim ca pe prietenii Lui, care se roagă pentru noi și ne îndrumă către Hristos.
Ideea principală: Nu este suficient să ne închinăm la moaștele Sfintei Parascheva; trebuie să învățăm să trăim după credința, smerenia și milostenia ei.
2. Sfânta Parascheva – o tânără care a înțeles că lumea nu poate umple sufletul
- Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a născut în Epivata, lângă Constantinopol, într-o familie creștină evlavioasă.
- Încă din tinerețe, a înțeles cuvintele Mântuitorului: „Că oricine va voi să-și scape sufletul îl va pierde; iar cine își va pierde sufletul pentru Mine îl va afla” (Matei 16, 25).
- A ales să-și închine viața lui Dumnezeu, să se roage, să postească și să-i ajute pe cei aflați în nevoie.
- Nu a căutat bogăția, slava sau admirația oamenilor, ci bogăția care nu se pierde: comuniunea cu Dumnezeu.
Învățătură pentru noi
Astăzi, omul are tot mai multe lucruri, dar nu întotdeauna are și pace. Are telefoane, case, mașini, informații și posibilități, dar uneori îi lipsește liniștea sufletului.
Ne întrebăm: de ce suntem atât de neliniștiți? De ce ne comparăm mereu cu ceilalți? De ce nu ne mai ajunge ceea ce avem?
Pentru că sufletul nu se satură numai cu lucrurile pământești. El are nevoie de Dumnezeu.
Să nu înțelegem că trebuie să disprețuim familia, munca sau bunurile pe care le avem. Dimpotrivă, trebuie să le folosim cu responsabilitate și recunoștință. Sfânta Parascheva ne învață să nu devenim robi ai lucrurilor, ci să rămânem liberi în iubirea lui Dumnezeu.
Întrebare pentru sufletul nostru: Dacă astăzi Dumnezeu ne-ar întreba ce am făcut pentru mântuirea sufletului nostru, ce I-am putea răspunde?
3. Milostenia – adevărata frumusețe a Sfintei Parascheva
- Tradiția Bisericii ne-o înfățișează pe Sfânta Parascheva ca pe o tânără care și-a împărțit bunurile cu cei săraci și a ales o viață de rugăciune și nevoință.
- Nu a privit suferința celorlalți ca pe o problemă străină de ea.
- A înțeles că iubirea de Dumnezeu se arată și prin iubirea față de aproapele.
Mântuitorul spune: „Întrucât ați făcut unuia dintre acești frați ai Mei, prea mici, Mie Mi-ați făcut” (Matei 25, 40).
Aplicare la viața noastră
Fraților, poate că noi nu suntem chemați la aceeași nevoință ca Sfânta Parascheva. Nu toți suntem chemați să părăsim lumea și să trăim în singurătate. Dar toți suntem chemați să iubim.
- Un bătrân singur, pe care nu-l mai vizitează nimeni, are nevoie de un cuvânt bun.
- O familie săracă are nevoie de ajutor, nu de judecată.
- Un copil are nevoie de timp, de răbdare și de dragostea părinților.
- Un om căzut în păcat are nevoie de îndreptare, dar și de înțelegere.
- Un om îndurerat are nevoie să fie ascultat, nu să i se spună repede că trebuie să fie puternic.
Uneori, noi ne rugăm Sfintei Parascheva să ne ajute, dar trecem nepăsători pe lângă omul pe care Dumnezeu ni-l pune în cale.
Nu putem cere mijlocirea sfinților și, în același timp, să ne închidem inima față de suferința aproapelui.
Să ne întrebăm: cine este omul pe care îl pot ajuta chiar astăzi? Pe cine am uitat? Cui trebuie să-i cer iertare? Cui trebuie să-i întind o mână?
Poate că tocmai acolo începe sărbătoarea noastră adevărată.
4. De ce aleargă oamenii la moaștele Sfintei Parascheva?
Fraților, în fiecare an, mii și mii de oameni merg la Iași pentru a se închina la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva.
Unii merg de departe, stau ore întregi la rând, în frig sau în ploaie. Alții vin bolnavi, cu pași grei, sprijiniți de cei dragi. Sunt părinți care se roagă pentru copiii lor și oameni care duc în inimă dureri pe care nu le cunosc nici cei apropiați.
Ce îi aduce împreună?
Nădejdea că Dumnezeu nu i-a părăsit.
Cinstirea sfintelor moaște este o mărturie a credinței Bisericii în sfințenia omului și în lucrarea harului lui Dumnezeu. Trupul omului nu este ceva lipsit de valoare, ci este chemat la înviere și la viața veșnică.
Dar trebuie să înțelegem corect și rostul pelerinajului.
Nu este un schimb: merg la Iași, mă închin și Dumnezeu este obligat să-mi împlinească dorința. Nu este nici o garanție că fiecare boală se va vindeca sau fiecare problemă se va rezolva așa cum ne dorim.
Este o întâlnire duhovnicească, o mărturisire a credinței și o chemare la schimbarea vieții.
Uneori, Dumnezeu ne dăruiește vindecarea pe care o cerem. Alteori, ne dă puterea să ducem crucea. Alteori, ne deschide o cale pe care nu o vedeam. Iar uneori, răspunsul Lui nu îl înțelegem imediat.
Dar creștinul nu trebuie să deznădăjduiască.
Sfânta Parascheva nu ne cheamă să rămânem prizonierii dorințelor noastre, ci să ne apropiem de Hristos cu credință, răbdare și inimă curată.
5. Sfânta Parascheva ne învață să ne purtăm crucea
- Viața creștină nu este lipsită de încercări.
- Nici sfinții nu au ajuns la sfințenie fără nevoință, răbdare și lepădare de sine.
- Sfânta Parascheva a ales o viață de rugăciune și asceză, punând voia lui Dumnezeu mai presus de dorințele sale personale.
Mântuitorul ne spune: „În lume necazuri veți avea; dar îndrăzniți. Eu am biruit lumea” (Ioan 16, 33).
Câți oameni nu vin astăzi la biserică purtând cruci grele!
Unul are o boală și se teme de ziua de mâine. Altul are un copil plecat departe și se roagă să fie ocrotit. Altul suferă din cauza unei familii dezbinate. Altul plânge după cineva drag care a plecat din această lume.
Și poate că unii se întreabă în taină: „Doamne, de ce eu? De ce casa mea? De ce copilul meu?”
Nu trebuie să răspundem cu ușurință la durerea nimănui. Sunt suferințe în fața cărora cuvintele noastre sunt prea mici.
Dar putem spune că Dumnezeu nu ne cheamă să suferim singuri. Ne cheamă să-I încredințăm Lui durerea noastră și să nu lăsăm suferința să ne despartă de iubire.
Sfânta Parascheva ne îndeamnă, prin pilda vieții ei, să nu măsurăm apropierea de Dumnezeu numai după cât de ușoară ne este viața, ci și după felul în care rămânem credincioși atunci când ne este greu.
Credința adevărată nu înseamnă că nu vom mai avea lacrimi, ci că nici în mijlocul lacrimilor nu trebuie să-L uităm pe Dumnezeu.
6. Sfânta Parascheva și familia creștină
Un aspect deosebit de important este faptul că Sfânta Parascheva a crescut într-o familie creștină, în care a cunoscut credința și dragostea față de Dumnezeu.
Acest lucru ne amintește cât de important este exemplul părinților.
Copiii nu învață credința numai din ceea ce le spunem, ci mai ales din ceea ce văd în noi.
Dacă îi învățăm să se roage, dar noi nu ne rugăm, cuvintele noastre își pierd puterea.
Dacă le vorbim despre iertare, dar în casă trăim în ceartă, ei vor învăța mai degrabă cearta decât iertarea.
Dacă îi învățăm să respecte Biserica, dar noi vorbim cu dispreț despre oameni, le vom transmite o credință fără iubire.
De aceea, să o rugăm pe Sfânta Parascheva să mijlocească pentru familiile noastre, pentru copiii noștri și pentru tinerii care caută un rost în viață.
Să ne ajute să avem case în care se rostește rugăciunea, în care părinții își binecuvântează copiii, în care soții se iartă și în care bătrânii nu sunt considerați o povară.
O familie creștină nu este o familie în care nu există probleme, ci una în care oamenii învață să le înfrunte împreună, cu Dumnezeu.
7. Ce îi cerem astăzi Sfintei Parascheva?
Fraților, este firesc să ne rugăm pentru sănătate, pentru copii, pentru pace și pentru ajutor în necazuri. Dar să nu ne oprim numai la cererile materiale.
Să-i cerem Sfintei Parascheva:
- să ne dobândim o credință statornică, nu numai o credință de moment;
- să avem răbdare în încercări;
- să ne păzim copiii de rău și să-i creștem în dragostea lui Dumnezeu;
- să ne împăcăm cu cei cu care suntem certați;
- să nu-i judecăm pe cei căzuți, ci să-i ajutăm să se ridice;
- să învățăm milostenia și să nu fim nepăsători față de cei săraci;
- să avem curajul de a ne mărturisi păcatele și de a ne îndrepta viața.
Și, mai presus de toate, să-i cerem să ne ajute să-L iubim pe Hristos nu numai atunci când ne merge bine, ci și atunci când suntem încercați.
Căci scopul rugăciunii nu este doar să se schimbe împrejurările vieții noastre, ci și să ne schimbăm noi înșine.
8. Încheiere – Să plecăm de la sărbătoare cu o inimă nouă
Iubiți credincioși,
Sfânta Cuvioasă Parascheva a trăit cu multe veacuri în urmă, dar pilda ei rămâne vie. A ales rugăciunea într-o lume plină de ispite, milostenia într-o lume în care fiecare se poate închide în propriile griji și smerenia într-o lume în care oamenii caută să fie văzuți și lăudați.
Astăzi, când îi rostim numele, să ne întrebăm dacă suntem gata să-i urmăm exemplul.
Nu este suficient să purtăm o iconiță cu chipul ei, dacă nu avem în inimă iubire pentru aproapele.
Nu este suficient să aprindem o lumânare, dacă păstrăm întunericul urii în suflet.
Nu este suficient să ne rugăm pentru iertare, dacă noi refuzăm să iertăm.
Și nu este suficient să cerem ajutorul lui Dumnezeu, dacă nu vrem să ne îndreptăm viața.
Să ne imaginăm pentru o clipă că Sfânta Parascheva ne-ar putea pune astăzi o singură întrebare:
„Fiule, fiică, ai venit să-mi ceri ajutorul. Dar tu ce ai făcut pentru sufletul tău? Cât L-ai iubit pe Hristos? Cât ai iertat? Cât ai ajutat? Câtă lumină ai adus în viața celor de lângă tine?”
Poate că răspunsul nostru nu va fi desăvârșit. Poate că vom avea multe lucruri de îndreptat. Dar important este să începem.
Să plecăm de la această sărbătoare hotărâți să ne rugăm mai mult, să iubim mai curat, să iertăm mai repede și să facem binele fără să așteptăm răsplată.
Iar când vom trece prin încercări, să nu uităm că putem cere mijlocirea Sfintei Parascheva și a tuturor sfinților, încredințându-ne viețile iubirii și purtării de grijă a lui Dumnezeu.
Sfântă Cuvioasă Maică Parascheva, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi, pentru familiile noastre, pentru copiii noștri, pentru cei bolnavi și întristați, pentru cei singuri și pentru toți cei care caută mângâiere și nădejde!
Ajută-ne să nu rămânem numai închinători ai sfintelor tale moaște, ci să devenim și următori ai credinței tale, ai smereniei tale și ai dragostei tale față de Dumnezeu.
Amin.
