<\/p>\n\n\n\n
\u00cemp\u0103r\u0103\u0163ind Domnul nostru Iisus Hristos, se risipea slujba care se f\u0103cea diavolilor \u015fi se strica \u00eenchinarea idoleasc\u0103, pe vremea lui Sever, p\u0103g\u00e2nul \u00eemp\u0103rat al Romei. Atunci, \u00een cetatea Magnesiei vie\u0163uia sf\u00e2ntul episcop Haralambie. El \u00eenv\u0103\u0163a popoarele cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, pov\u0103\u0163uindu-le la calea m\u00e2ntuirii \u015fi le zicea: \u201e\u00cemp\u0103ratul meu, Iisus Hristos, a trimis pe proroci \u015fi pe apostoli cu puterea Duhului Sf\u00e2nt, ca to\u0163i oamenii, prin propov\u0103duirea lor cea sf\u00e2nt\u0103, s\u0103 se \u00een\u0163elep\u0163easc\u0103 \u015fi s\u0103 mearg\u0103 neab\u0103tu\u0163i pe calea drept\u0103\u0163ii. Sever, \u00eemp\u0103ratul vostru, a n\u0103scocit cumplite prigoniri ca s\u0103 se aduc\u0103 jertfe idolilor celor ne\u00eensufle\u0163i\u0163i \u015fi s\u0103 dea sufletele la moarte. Iar Iisus Hristos, \u00cemp\u0103ratul meu, prin proroci \u015fi prin apostoli ne-a trimis cuvintele vie\u0163ii cere\u015fti, prin care vr\u0103jma\u015fii se izgonesc, \u015farpele se calc\u0103, necredin\u0163a se preface \u00een credin\u0163\u0103, iar n\u0103lucirea diavoleasc\u0103 piere \u015fi cade cu c\u0103dere cumplit\u0103 toat\u0103 puterea vr\u0103jma\u015fului. S\u0103 credem mai mult cuvintelor care ne arat\u0103 c\u0103ile vie\u0163ii ve\u015fnice, dec\u00e2t s\u0103 ne \u00eendeletnicim \u00een lucruri care ne aduc pierzare\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Aceste cuvinte gr\u0103ind sf\u00e2ntul episcop, a fost prins de cei necredincio\u015fi \u015fi adus la judecat\u0103 \u015fi \u00eentrebare \u00eenaintea ighemonului Luchian \u015fi a lui Luchie. \u00cenaintea lor gr\u0103ind acelea, ighemonul a zis: \u201eDin prisosin\u0163a inimii tale scoate gura ta cuvinte f\u0103r\u0103 de socoteal\u0103, nealeg\u00e2nd binele de r\u0103u, dar s\u0103 nu socote\u015fti, o, bunule b\u0103tr\u00e2n, c\u0103 pentru acele cuvinte nu vei fi chinuit. De aceea, ascult\u0103 sfatul nostru, c\u00e2\u015ftiga-\u0163i obiceiurile ce se cuvin la ni\u015fte b\u0103tr\u00e2ne\u0163i ca ale tale \u015fi s\u0103-\u0163i alegi o socoteal\u0103 mai s\u0103n\u0103toas\u0103, apoi s\u0103 te apropii cu jertfe de zei, ca s\u0103 nu punem pe tine chinurile pe care niciodat\u0103 nu le-ai cunoscut\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Sf\u00e2ntul Haralambie a r\u0103spuns: \u201eEu care am \u00eemb\u0103tr\u00e2nit \u015fi mi-am sf\u00e2r\u015fit vremelnica via\u0163\u0103, nu voi s\u0103 trec cu vederea bun\u0103t\u0103\u0163ile cele nev\u0103zute care sunt aproape\u201d. M\u00e2niindu-se judec\u0103torii, \u00eencepur\u0103 a preg\u0103ti cumplite chinuri \u015fi ziser\u0103: \u201eJertfe\u015fte zeilor, o! r\u0103ule b\u0103tr\u00e2n\u201d. Dar Sf\u00e2ntul Haralambie r\u0103spunse: \u201eFiilor, nu jertfesc diavolilor, c\u0103ci s\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 diavolii pe care \u00eei cinsti\u0163i se cutremur\u0103 \u015fi se scutur\u0103 de semnul Crucii\u201d. Atunci judec\u0103torii au poruncit s\u0103 ia de pe d\u00e2nsul sfintele ve\u015fminte \u015fi dezbr\u0103c\u00e2nd pe sf\u00e2ntul b\u0103rbat, cel cu chip \u00eengeresc, au \u00eenceput a-l tortura, iar torturile erau \u00eentr-acest fel: doi slujitori l-au sp\u00e2nzurat \u015fi l-au strujit cu unghiile de fier p\u00e2n\u0103 ce i-au rupt toat\u0103 pielea de la cap p\u00e2n\u0103 la picioare. Iar sf\u00e2ntul, fiind r\u0103nit cu totul, a zis c\u0103tre prigonitori: \u201eMul\u0163umesc vou\u0103, fra\u0163ilor, c\u0103 strujind trupul meu cel vechi, mi-a\u0163i \u00eennoit duhul, care dore\u015fte s\u0103 se \u00eembrace \u00een via\u0163a cea nou\u0103 \u015fi ve\u015fnic\u0103\u201d. Zic\u00e2nd sf\u00e2ntul acestea, a c\u0103zut spaim\u0103 peste am\u00e2ndoi slujitorii care \u00eel torturau \u015fi au zis c\u0103tre judec\u0103tori: \u201eNecinstea f\u0103cut\u0103 de voi omului acestuia se preface \u00een cinste, iar torturile, \u00eentru r\u0103corire. Oare nu este acesta \u00censu\u015fi Hristos Care, lu\u00e2nd asem\u0103narea b\u0103tr\u00e2nului b\u0103rbat, a venit s\u0103 cerceteze Asia, ca s\u0103 \u00eentoarc\u0103 pe locuitorii ei? C\u0103ci strujindu-se trupul lui cel mai tare ca fierul, cu unghii de fier, acelea se topesc, iar trupul r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 v\u0103t\u0103mare\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Acestea gr\u0103ind slujitorii, ighemonul a scr\u00e2\u015fnit din din\u0163i \u015fi a zis c\u0103tre d\u00e2n\u015fii: \u201eO! slujitori r\u0103i \u015fi lene\u015fi la \u00eemplinirea poruncii, nu face\u0163i cele ce vi s-au poruncit, ci ap\u0103ra\u0163i cu cuvinte pe cel os\u00e2ndit la chinuri\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Sl\u0103bind slujitorii, au \u00eenceput a m\u0103rturisi \u015fi a pream\u0103ri puterea lui Hristos, care \u00eent\u0103rea pe p\u0103timitor \u015fi am\u00e2ndoi au fost t\u0103ia\u0163i pentru numele lui Hristos, iar numele lor este Porfirie \u015fi Vaptos. Asemenea \u015fi trei femei, privind la p\u0103timirea mucenicului au crezut \u00een Hristos \u015fi pream\u0103reau pe sf\u00e2ntul \u015fi preaputernicul s\u0103u nume; deci \u015fi pe ele le-au t\u0103iat \u00eendat\u0103. Atunci Luchie s-a sculat de la locul s\u0103u, a luat singur uneltele de tortur\u0103 \u015fi a \u00eenceput a-l chinui pe Sf\u00e2ntul Haralambie, strujindu-i tare trupul. Dar \u00eendat\u0103 i s-au rupt m\u00e2inile din coate, ca t\u0103iate de o sabie, apoi s-au lipit \u015fi at\u00e2rnau de trupul mucenicului. Luchie, c\u0103z\u00e2nd f\u0103r\u0103 m\u00e2ini la p\u0103m\u00e2nt, striga: \u201eOmul acesta este fermec\u0103tor. Ajut\u0103-mi, o, ighemoane\u201d. Iar ighemonul, alerg\u00e2nd \u015fi v\u0103z\u00e2nd m\u00e2inile aceluia ag\u0103\u0163ate de trupul mucenicului, a scuipat \u00een fa\u0163a acestuia \u015fi \u00eendat\u0103 capul ighemonului s-a sucit \u00eenapoi.<\/p>\n\n\n\n
Magnezienii, fiind cuprin\u015fi de mare fric\u0103, au rugat pe sf\u00e2nt, zic\u00e2ndu-i: \u201eLas\u0103 m\u00e2nia \u015fi \u00eentoarce dumnezeiasca pedeaps\u0103, c\u0103 \u00ee\u0163i este poruncit s\u0103 nu r\u0103spl\u0103te\u015fti r\u0103u cu r\u0103u\u201d. Iar Sf\u00e2ntul Haralambie le-a r\u0103spuns: \u201eViu este Domnul Dumnezeu, c\u0103 nu este r\u0103utate \u00een inima mea, nici vicle\u015fug \u00een limba mea. S\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 Hristos Dumnezeu a pedepsit pe \u00eencep\u0103torii cei f\u0103r\u0103delege. El ne va da nou\u0103 via\u0163a ve\u015fnic\u0103, iar pe cei pagini \u00eei va pierde\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Atunci to\u0163i strigar\u0103 c\u0103tre Dumnezeu, zic\u00e2nd: \u201eS\u0103 nu ne pierzi pe noi, cei care \u0162i-am gre\u015fit \u0162ie, Doamne. Iart\u0103-ne pe noi, O! Dumnezeule, c\u0103ci acum ai pedepsit pe boierii no\u015ftri, ca s\u0103 ne aduci la lumin\u0103 \u015fi s\u0103 ne faci vrednici vie\u0163ii ve\u015fnice\u201d. Atunci a crezut \u00een Hristos o mul\u0163ime de lume. Luchie a zis: \u201eOmule al lui Dumnezeu, \u00eengere al Domnului, miluie\u015fte-m\u0103 pe mine, c\u0103ci m\u0103 doare cumplit! Iat\u0103, m\u00e2inile mele te \u00eengreuiaz\u0103, fiind ag\u0103\u0163ate de trupul t\u0103u. Deci r\u00e2nduie\u015fte-le la locul lor, ca s\u0103 scapi de greutate, \u015fi eu s\u0103 m\u0103 izb\u0103vesc de durere; iar de vei face aceasta, voi crede \u015fi eu \u00een Dumnezeul t\u0103u\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Sf\u00e2ntul a f\u0103cut rug\u0103ciuni c\u0103tre Dumnezeu, zic\u00e2nd: \u201eMul\u0163umim \u0162ie, St\u0103p\u00e2ne, Care ne p\u0103ze\u015fti totdeauna \u015fi Care ai venit \u00een trup! \u00cenv\u0103\u0163\u0103torul meu, caut\u0103 spre smerenia celor fereca\u0163i \u015fi dezleag\u0103 din leg\u0103turile pedepselor pe judec\u0103torii ace\u015ftia \u015fi m\u0103 vindec\u0103 pe mine martorul t\u0103u, cel cu totul r\u0103nit\u201d. Atunci un glas s-a auzit din nori, zic\u00e2nd: \u201eBucur\u0103-te, Haralambie, lumin\u0103torul p\u0103m\u00e2ntului \u015fi str\u0103lucitorul cerului, p\u0103rta\u015f al \u00eengerilor, \u00eempreun\u0103 vie\u0163uitor al prorocilor, prieten al apostolilor \u015fi \u00eempreun\u0103 vrednic osta\u015f al mucenicilor. Am auzit rug\u0103ciunile tale \u015fi am primit cuvintele buzelor tale. Iat\u0103 cuv\u00e2ntul t\u0103u s\u0103 fie vindecare bolnavilor\u201d. \u015ei \u00eendat\u0103 se t\u0103m\u0103duir\u0103 Luchie \u015fi Luchian, ighemonul. Apoi Luchie a c\u0103zut la picioarele mucenicului, cer\u00e2nd Sf\u00e2ntul Botez, pe care l-a \u015fi c\u00e2\u015ftigat, iar ighemonul s-a l\u0103sat de prigonirea cre\u015ftinilor, p\u00e2n\u0103 ce va \u00een\u015ftiin\u0163a pe \u00eemp\u0103rat.<\/p>\n\n\n\n
\u00centr-acea vreme, mul\u0163i, alerg\u00e2nd la sf\u00e2nt, s-au botezat, m\u0103rturisindu-\u015fi p\u0103catele \u015fi cei bolnavi de diferite neputin\u0163e primeau t\u0103m\u0103duiri. Luchian, ighemonul, duc\u00e2ndu-se la \u00eemp\u0103ratul Sever, care era atunci \u00een Antiohia Pisidiei, i-a spus toate cele ce s-au f\u0103cut \u00een Magnesia, zic\u00e2nd: \u201eS-a ar\u0103tat un om \u00eentre noi, din adunarea galilienilor, care \u00eei \u00eentoarce pe to\u0163i de la zei, iar bolnavilor le d\u0103 s\u0103n\u0103tate. \u015ei Luchie, t\u0103m\u0103duindu-se, a crezut \u00een Hristos \u015fi toat\u0103 Magnesia a primit credin\u0163a lui, iar eu, \u00eens\u0103n\u0103to\u015findu-m\u0103, am venit aici, s\u0103 spun acestea \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei tale\u201d. Sever, auzind acestea, s-a umplut de m\u00e2nie \u015fi a strigat: \u201eO! ve\u015fnici zei, cei necinsti\u0163i de oamenii necredincio\u015fi, de ce s-a \u00eent\u0103rit pe p\u0103m\u00e2nt acea gr\u0103ire a mincino\u015filor?\u201d. Apoi \u00eendat\u0103 a trimis trei sute de osta\u015fi plini de neomenie \u015fi cruzime s\u0103 prind\u0103 pe Sf\u00e2ntul Haralambie \u015fi, pun\u00e2nd multe r\u0103ni pe d\u00e2nsul, s\u0103-l aduc\u0103 din Magnesia \u00een Antiohia.<\/p>\n\n\n\n
Merg\u00e2nd osta\u015fii \u015fi prinz\u00e2nd pe mucenicul lui Hristos, i-au b\u0103tut piroane de fier ascu\u0163ite \u00een tot trupul, iar barba lui cea lung\u0103 \u00eempletind-o ca pe o funie au pus-o pe grumajii s\u0103i, de care tr\u0103geau pe sf\u00e2ntul pe cale, duc\u00e2ndu-l la \u00eemp\u0103rat. Merg\u00e2nd cale de 15 stadii de la cetatea Magnesia, un cal ce mergea pe partea dreapt\u0103, \u00eentorc\u00e2ndu-se spre osta\u015fi, a vorbit cu glas ca de om, gr\u0103ind: \u201eO! de trei ori blestema\u0163ilor, slujitori diavole\u015fti, nu vede\u0163i pe Hristos Dumnezeu \u015fi pe Sf\u00e2ntul Duh, care este \u00een omul acesta? Pentru ce \u00eei face\u0163i acestea o! \u00eempietri\u0163ilor cu inima? Dezlega\u0163i pe cel ce nu pute\u0163i s\u0103-l lega\u0163i, c\u0103 singuri s\u0103 v\u0103 slobozi\u0163i din leg\u0103turi\u201d.<\/p>\n\n\n\n
La cuv\u00e2ntul acesta ca de om, ce s-a gr\u0103it de cal, osta\u015fii s-au \u00eenfrico\u015fat, dar \u00eemplinind \u00eemp\u0103r\u0103teasca porunc\u0103, tr\u0103geau pe mucenic spre Antiohia. Diavolul, \u00eenchipuindu-se \u00een om b\u0103tr\u00e2n, a stat \u00eenaintea \u00eemp\u0103ratului Sever, zic\u00e2nd: \u201eVai mie, o \u00eemp\u0103rate, eu sunt \u00eemp\u0103rat al Sci\u0163ilor, iat\u0103 a venit \u00een st\u0103p\u00e2nirea mea un om, anume Haralambie, vr\u0103jitor mare, care toat\u0103 oastea a \u00eentors-o de la mine \u015fi poporul s-a lipit de d\u00e2nsul. Eu, de to\u0163i fiind p\u0103r\u0103sit, am venit s\u0103-\u0163i spun acestea ca s\u0103 nu \u0163i se \u00eent\u00e2mple \u015fi \u0163ie ceva\u201d. Acestea gr\u0103indu-le diavolul, Sf\u00e2ntul Haralambie, t\u00e2r\u00e2t de osta\u015fi, s-a adus \u00eenaintea \u00eemp\u0103ratului.<\/p>\n\n\n\n
V\u0103z\u00e2ndu-l \u00eemp\u0103ratul, \u00eendat\u0103 i-a \u00eenfipt \u00een piept trei \u0163epu\u015fe lungi \u015fi a poruncit ca, aduc\u00e2nd lemne, s\u0103 aprind\u0103 foc \u015fi s\u0103 ard\u0103 pe mucenic \u00eencet, ca s\u0103 nu moar\u0103 \u00eendat\u0103, ci s\u0103-l chinuiasc\u0103 c\u00e2t mai mult. Dar fiind ars sf\u00e2ntul, o femeie care st\u0103tea acolo, vr\u00e2nd s\u0103 fac\u0103 pl\u0103cerea \u00eemp\u0103ratului, a luat spuz\u0103 fierbinte \u015fi a turnat peste capul sf\u00e2ntului mucenic, precum \u015fi pe fa\u0163a \u015fi pe barba sa, zic\u00e2nd: \u201eMori, b\u0103tr\u00e2nule, mori, c\u0103 mai bine este a muri, dec\u00e2t a ne sminti pe noi cu \u00een\u015fel\u0103ciunile tale\u201d. Femeia aceea era so\u0163ia \u00eemp\u0103ratului \u015fi a zis c\u0103tre d\u00e2nsa sora ei: \u201eOare nu te temi tu de Dumnezeu, tic\u0103loaso, c\u0103, \u00eemplinind voia \u00eemp\u0103ratului, m\u00e2nii pe Dumnezeu? Nu-\u0163i va ajuta \u0163ie Sever c\u00e2nd se va m\u00e2nia Hristos asupra ta!\u201d. \u015ei, \u00eentorc\u00e2ndu-se c\u0103tre mucenic, a zis: \u201eOmule al lui Dumnezeu, cinstite sunt b\u0103tr\u00e2ne\u0163ile tale \u015fi Dumnezeu este cu tine \u015fi eu vreau s\u0103 cred \u00een El \u015fi s\u0103 m\u0103 izb\u0103vesc de p\u0103catele mele\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Dup\u0103 aceasta, sting\u00e2ndu-se focul \u015fi slujitorii sl\u0103bind, iar sf\u00e2ntul fiind nev\u0103t\u0103mat de arderea focului, \u00eemp\u0103ratul a zis: \u201eS\u0103 se dezlege omul acela de tortur\u0103 \u015fi s\u0103-mi r\u0103spund\u0103\u201d. Mucenicul, fiind adus mai aproape de d\u00e2nsul, i-a zis \u00eemp\u0103ratul: \u201eOmule, \u00een aceast\u0103 zi de diminea\u0163\u0103, vorbind cu \u00eemp\u0103ratul sci\u0163ilor m-am m\u00e2niat pe tine \u015fi te-am necinstit, iar tu, r\u0103bd\u00e2nd chinurile, vei fi cinstit de noi. \u00cens\u0103 s\u0103-mi r\u0103spunzi la ce te voi \u00eentreba: Mul\u0163i ani ai?\u201d. Sf\u00e2ntul Haralambie a r\u0103spuns: \u201eMul\u0163i ani am petrecut \u00een via\u0163a aceasta de\u015fart\u0103, pentru c\u0103 am tr\u0103it 113 ani\u201d.<\/p>\n\n\n\n
\u00cemp\u0103ratul Sever a zis: \u201eDe ai tr\u0103it at\u00e2\u0163ia ani, cum de n-ai venit p\u00e2n\u0103 acum \u00een pricepere, ca s\u0103 po\u0163i cunoa\u015fte pe dumnezeii cei f\u0103r\u0103 de moarte?\u201d R\u0103spuns-a sf\u00e2ntul: \u201eMul\u0163i ani vie\u0163uind, o!, \u00eemp\u0103rate \u015fi c\u00e2\u015ftig\u00e2nd mult\u0103 \u00een\u0163elegere, am cunoscut pe Hristos Dumnezeu, Unul adev\u0103rat \u015fi am crezut \u00eentr-\u00censul\u201d. Zis-a \u00eemp\u0103ratul: \u201eAi avut femeie sau nu?\u201d R\u0103spuns-a sf\u00e2ntul: \u201ePe cereasca fecioar\u0103 am \u00eenso\u0163it-o mie, adic\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia Hristosului meu, iar pe p\u0103m\u00e2nt n-am cunoscut femeie\u201d. \u00cemp\u0103ratul a zis: \u201e\u015etii s\u0103 \u00eenviezi mor\u0163ii?\u201d. Sf\u00e2ntul a r\u0103spuns: \u201eNu este \u00een puterea omeneasc\u0103 un lucru ca acesta, ci \u00eentr-a lui Hristos\u201d. \u015ei a poruncit \u00eemp\u0103ratul ca s\u0103 aduc\u0103 un om \u00eendr\u0103cit de mult\u0103 vreme, pe care de 35 de ani \u00eel chinuia diavolul, izgonindu-l prin pustiet\u0103\u0163i \u015fi prin mun\u0163i, arunc\u00e2ndu-l \u00een p\u0103duri \u015fi b\u0103l\u0163i \u015fi \u00een cr\u0103p\u0103turile p\u0103m\u00e2ntului ca s\u0103-l piard\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Aduc\u00e2nd aproape pe omul acela, \u00eendat\u0103 diavolul, sim\u0163ind bun\u0103 mireasm\u0103 a sf\u00e2ntului, a strigat: \u201eRogu-m\u0103 \u0163ie, robul lui Dumnezeu, nu m\u0103 chinui mai \u00eenainte de vreme, ci porunce\u015fte-mi cu cuv\u00e2ntul \u015fi voi ie\u015fi! Iar de vei voi, apoi \u00ee\u0163i voi spune cum am intrat \u00een omul acesta\u201d. Deci a poruncit sf\u00e2ntul ca s\u0103 spun\u0103 diavolul aceasta, \u015fi \u00eendat\u0103 el a \u00eenceput a spune: \u201eVr\u00e2nd omul acesta ca s\u0103 fure pe aproapele s\u0103u, a zis \u00een mintea sa: de nu voi ucide mai \u00eent\u00e2i pe mo\u015ftenitor, nu voi putea s\u0103 iau mo\u015ftenirea lui. Ucig\u00e2nd pe aproapele, mergea s\u0103-i r\u0103peasc\u0103 bun\u0103t\u0103\u0163ile lui, iar eu, afl\u00e2ndu-l \u00eentr-un loc ca acesta, am intrat \u00een el \u015fi de 35 de ani locuiesc aici\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Sf\u00e2ntul Haralambie a zis diavolului: \u201eIe\u015fi din omul acesta \u015fi s\u0103 nu-l vat\u0103mi nicidecum\u201d. \u015ei \u00eendat\u0103 a ie\u015fit diavolul, iar omul a r\u0103mas s\u0103n\u0103tos. Atunci \u00eemp\u0103ratul a zis: \u201eCu adev\u0103rat mare este Dumnezeul cre\u015ftinilor!\u201d. Dup\u0103 trei zile a murit un t\u00e2n\u0103r \u015fi poruncind \u00eemp\u0103ratul s\u0103 aduc\u0103 pe cel mort \u00eenaintea sa, a zis c\u0103tre Sf\u00e2ntul Haralambie: \u201eRoag\u0103-te Dumnezeului t\u0103u s\u0103 \u00eenvieze pe acest mort\u201d. Sf\u00e2ntul, rug\u00e2ndu-se, a \u00eenviat pe cel mort \u015fi mul\u0163i din popor crezur\u0103 \u00een Hristos, v\u0103z\u00e2nd ni\u015fte minuni ca acelea, iar \u00eemp\u0103ratul era \u00een mare mirare.<\/p>\n\n\n\n
Atunci se afla la \u00eemp\u0103rat un eparh, anume Crisp. Acela a sf\u0103tuit pe \u00eemp\u0103rat zic\u00e2nd: \u201eS\u0103 pierzi pe omul acesta de pe p\u0103m\u00e2nt, c\u0103 este vr\u0103jitor \u015fi face minuni cu farmecele\u201d. \u00cemp\u0103ratul, crez\u00e2nd cuvintele lui Crisp \u015fi schimb\u00e2ndu-se din g\u00e2ndul cel bun, a zis c\u0103tre mucenic: \u201eJertfe\u015fte idolilor, Haralambie, ca s\u0103 scapi de m\u00e2inile uciga\u015filor\u201d. Sf\u00e2ntul a r\u0103spuns: \u201eMult m\u0103 folosesc muncile, c\u0103ci cu c\u00e2t trupul meu se zdrobe\u015fte cu b\u0103t\u0103ile, cu at\u00e2ta se bucur\u0103 \u00een mine duhul meu\u201d. Apoi, m\u00e2niindu-se \u00eemp\u0103ratul, a poruncit s\u0103 bat\u0103 pe sf\u00e2nt cu pietre peste gur\u0103, iar cei ce-l b\u0103teau ziceau: \u201eSupune-te \u00eemp\u0103ratului, ca s\u0103 nu piei \u00een de\u015fert\u201d. \u00cemp\u0103ratul a zis c\u0103tre slujitori: \u201eLua\u0163i f\u0103clii aprinse, arde\u0163i-i barba \u015fi p\u00e2rli\u0163i-i fa\u0163a\u201d. Slujitorii, pun\u00e2nd f\u0103cliile \u00een barba sf\u00e2ntului, un foc mare a ie\u015fit din barb\u0103 \u015fi, \u00eentorc\u00e2ndu-se c\u0103tre cei ce st\u0103teau \u00eemprejur, a ars ca la 70 de p\u0103g\u00e2ni.<\/p>\n\n\n\n
Umpl\u00e2ndu-se de m\u00e2nie, Sever a zis: \u201eBine mi-a spus \u00eemp\u0103ratul sci\u0163ilor c\u0103 e\u015fti vr\u0103jitor, Haralambie, \u015fi voie\u015fti ca \u015fi de la mine s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 osta\u015fii\u201d. Apoi, c\u0103tre boierii s\u0103i a zis: \u201eNu-mi spune\u0163i cine este Hristos, \u00een Care crede Haralambie?\u201d. Eparhul Crisp a zis: \u201eHristos este Fiul Mariei, Cel n\u0103scut din desfr\u00e2nare\u201d. Iar un oarecare Aristarh a zis lui Crisp: \u201eNu b\u00e2rfi, c\u0103ci de unde ai cunoscut taina aceea? De unde \u015ftii cine a fost Maria \u015fi cine Hristos?\u201d Crisp zise cu m\u00e2nie: \u201eDiavole, mai \u00een\u0163elept e\u015fti tu dec\u00e2t mine?\u201d R\u0103spuns-a Aristarh: \u201e\u00cen\u0163eleg mai bine dec\u00e2t tine\u201d. \u00cemp\u0103ratul Sever a zis c\u0103tre Aristarh: \u201eO! Cap r\u0103u, gr\u0103ie\u015fti \u00eempotriva mea\u201d. R\u0103spuns-a Aristarh: \u201eNicidecum, \u00eemp\u0103rate, nu \u00eempotriva ta, nici a nim\u0103nui, ci pentru Hristos gr\u0103iesc\u201d. \u00cemp\u0103ratul, arz\u00e2nd de m\u00e2nie, a luat un arc \u015fi, \u00eencord\u00e2ndu-l, a azv\u00e2rlit s\u0103geata spre \u00een\u0103l\u0163ime, zic\u00e2nd: \u201eVino aici, Hristoase, pogoar\u0103-Te pe p\u0103m\u00e2nt, jos, s\u0103-\u0162i pui corturile Tale, c\u0103 iat\u0103 g\u0103tesc asupra Ta r\u0103zboi! Am destule puteri ca s\u0103 stau \u00eempotriva Ta! Pogoar\u0103-Te \u015fi stai pu\u0163in aproape de mine, iar de nu, apoi voi surpa cerurile, voi stinge soarele \u015fi te voi prinde cu m\u00e2inile!\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Ni\u015fte hule ca acestea zic\u00e2nd \u00eemp\u0103ratul, cu \u00eendr\u0103zneal\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 de ru\u015fine asupra lui Hristos Dumnezeu, s-a cutremurat p\u0103m\u00e2ntul \u015fi fric\u0103 mare a c\u0103zut peste to\u0163i, c\u0103ci, m\u00e2niindu-se Dumnezeu \u00een cer, p\u0103m\u00e2ntul se cl\u0103tina ca o frunz\u0103 \u015fi se auzeau de sus din nori glasuri \u00eenfrico\u015fate, fulgere \u015fi tunete \u015fi au murit de fric\u0103 mul\u0163i oameni. \u00cemp\u0103ratul, cu Crisp eparhul, erau lega\u0163i cu nev\u0103zute leg\u0103turi \u015fi sp\u00e2nzurau \u00een v\u0103zduh. Apoi, a strigat \u00eemp\u0103ratul c\u0103tre mucenic, zic\u00e2nd: \u201eHaralambie, acestea le suf\u0103r pentru p\u0103catele mele. Cu dreptate primesc pedeapsa, dar zi tu un cuv\u00e2nt c\u0103tre Dumnezeul t\u0103u, ca s\u0103 m\u0103 izb\u0103vesc din chinurile acestea \u015fi voi scrie numele Dumnezeului t\u0103u ca \u015fi pe al t\u0103u \u00een toat\u0103 cetatea, ca s\u0103 se sl\u0103veasc\u0103, pentru c\u0103 sunt lovit cu mare furie de Hristos al t\u0103u\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Atunci a venit acolo fiica \u00eemp\u0103ratului, anume Galini, \u015fi a zis c\u0103tre tat\u0103l s\u0103u: \u201eCrede \u00een Dumnezeu \u015fi te vei izb\u0103vi din leg\u0103turile cele nev\u0103zute cu care e\u015fti legat, pentru c\u0103 Dumnezeu, care te-a legat, este ve\u015fnic \u015fi neatins\u201d. Apoi, caz\u00e2nd fericit\u0103 Galini \u00eenaintea mucenicului, a zis: \u201eM\u0103 rog \u0163ie, robul lui Dumnezeu, roag\u0103-te lui Hristos Dumnezeu \u015fi dezleag\u0103 pe tat\u0103l meu din leg\u0103turile nev\u0103zute\u201d. Rug\u00e2ndu-se sf\u00e2ntul, a \u00eencetat \u00eenfrico\u015fata m\u00e2nie a lui Dumnezeu, iar \u00eemp\u0103ratul \u015fi eparhul, liber\u00e2ndu-se de pedeaps\u0103, au zis: \u201eSt\u0103p\u00e2ne al cerului \u015fi Ziditorule al p\u0103m\u00e2ntului, Cel ce locuie\u015fti \u00een cer, miluie\u015fte-ne, caut\u0103 cu milostivire pe p\u0103m\u00e2nt\u201d. Apoi s-a dus \u00eemp\u0103ratul cu eparhul \u015fi cu to\u0163i boierii \u00een palatele sale \u015fi au petrecut trei zile, neie\u015find de frica cea dumnezeiasc\u0103 \u015fi de groaznica certare ce li se \u00eent\u00e2mplase.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen acea vreme, fiicei \u00eemp\u0103ratului i s-a f\u0103cut o vedenie, pe care a spus-o Sf\u00e2ntului Haralambie: \u201eMi se p\u0103rea c\u0103 stau l\u00e2ng\u0103 ap\u0103 \u015fi am v\u0103zut \u00eendat\u0103 o livad\u0103 mare \u00eengr\u0103dit\u0103, \u00een care erau s\u0103di\u0163i tot felul de copaci mirositori, iar \u00een mijloc era o vie frumoas\u0103 \u015fi \u00een vie un cedru \u00eenalt. De la r\u0103d\u0103cina copacului ie\u015fea un izvor, iar str\u0103jerul locului aceluia era \u00eenfrico\u015fat \u015fi nu l\u0103sa pe nimeni s\u0103 intre acolo. V\u0103z\u00e2nd pe tat\u0103l meu \u015fi pe Crisp eparhul, st\u00e2nd aproape, str\u0103jerul a \u00eentins spre d\u00e2n\u015fii toiagul s\u0103u cel de foc, gonindu-i de acolo. \u00cens\u0103 eu, st\u00e2nd cu fric\u0103, l-am rugat s\u0103-mi porunceasc\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n acolo\u201d. Dar acela mi-a zis: \u201eVino aici \u015fi eu te voi duce pe umeri cu cinste\u201d. Pe c\u00e2nd eram \u00een\u0103untru, ling\u0103 izvorul cel de sub cedru, am auzit un glas, zic\u00e2ndu-mi: \u201e\u0162ie-\u0163i este dat locul acesta \u015fi celor ce sunt asemenea \u0163ie\u201d. O vedenie ca aceasta v\u0103z\u00e2nd, m\u0103 rog \u0163ie s\u0103-mi spui t\u00e2lcul ei.<\/p>\n\n\n\n
Sf\u00e2ntul Haralambie i-a r\u0103spuns: \u201eT\u00e2lcuirea visului t\u0103u este: apa cea mare este darul Sf\u00e2ntului Duh, locul cel \u00eengr\u0103dit este Raiul, via este locuin\u0163a drep\u0163ilor, copacii cei mirositori sunt cetele sfin\u0163ilor \u00eengeri, cedrul cel \u00eenalt este slava Crucii, izvorul cel de la r\u0103d\u0103cina cedrului \u00eenseamn\u0103 via\u0163a ve\u015fnic\u0103, care prin Sf\u00e2nta Cruce se d\u0103ruie\u015fte neamului omenesc, iar Str\u0103jerul locului, Cel ce te-a luat pe umeri, este Hristos Domnul, Care pe cele 99 de oi l\u0103s\u00e2ndu-le, a mers \u00een urma celei r\u0103t\u0103cite \u015fi, g\u0103sind-o, a luat-o pe umerii S\u0103i. Tat\u0103l t\u0103u \u015fi eparhul vor fi izgoni din Raiul lui Dumnezeu, c\u0103ci acei ce n-au mul\u0163umit Domnului \u00eent\u00e2i \u015fi pe urm\u0103 vor fi nemul\u0163umi\u0163i, pentru c\u0103 se abat de la Dumnezeu prin diavole\u015ftile am\u0103giri\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Dup\u0103 acea \u00eenfrico\u015fat\u0103 pedepsire ce s-a f\u0103cut, trec\u00e2nd 30 de zile, \u00eemp\u0103ratul s-a r\u0103zvr\u0103tit iar\u0103\u015fi \u015fi, l\u0103s\u00e2nd pe Dumnezeu, a C\u0103rui m\u00e2n\u0103 tare a cunoscut-o, s-a \u00eentors la idoli. Deci, chem\u00e2nd pe mucenic i-a zis: \u201eHaralambie, ascult\u0103 sfatul meu \u015fi te \u00eenchin\u0103 zeilor, ca s\u0103 fii cinstit\u201d. Sf\u00e2ntul a r\u0103spuns: \u201eNu se poate s\u0103 fie aceasta, adic\u0103 s\u0103 poat\u0103 a se r\u0103zvr\u0103ti robul lui Dumnezeu de cuvintele tiranului, c\u0103ci cu adev\u0103rat cuvintele tale, o! \u00eemp\u0103rate, sunt nesocotite \u015fi nebune\u201d. M\u00e2niindu-se \u00eemp\u0103ratul, i-a zis: \u201eCap nepriceput! ici c\u0103 ale mele cuvinte sunt nepricepute \u015fi nebune?\u201d. Atunci a poruncit s\u0103 pun\u0103 la gura lui undi\u0163a \u015fi s\u0103-l poarte de g\u00e2t prin toat\u0103 cetatea.<\/p>\n\n\n\n
Fiica \u00eemp\u0103ratului, apropiindu-se de tat\u0103l s\u0103u, a zis: \u201eCe faci? O! tat\u0103, de ce chinui pe dreptul acesta? Pentru ce te tu legi de cursele diavole\u015fti \u015fi, l\u0103s\u00e2nd cele bune, alegi cele rele? De ce voie\u015fti moartea \u015fi lepezi via\u0163a? Pentru ce te \u015fcoli cu m\u00e2nie tiranic\u0103 asupra robului lui Hristos? Ascult\u0103, tat\u0103, glasul meu \u015fi precum te s\u00e2rguie\u015fti la r\u0103u, tot a\u015fa s\u00e2rguitor s\u0103 fii spre bine: c\u0103ci cel ce seam\u0103n\u0103 rele, rele va secera, iar cel ce seam\u0103n\u0103 \u00eentru bun\u0103 credin\u0163\u0103, va secera cele bune. Adu-\u0163i aminte de pedeapsa lui Dumnezeu ce a fost peste tine c\u00e2nd erai legat \u015fi sp\u00e2nzurat \u00een v\u0103zduh, cu nev\u0103zute leg\u0103turi. Pe Dumnezeu Cel adev\u0103rat L-ai m\u0103rturisit \u015fi, fiind dezlegat din leg\u0103turi, acum \u00cel la\u015fi? Mul\u0163i puternici, fiind pedepsi\u0163i, cunosc puterea Aceluia, dar sc\u0103p\u00e2nd de pedeaps\u0103, iar\u0103\u015fi \u00cel uit\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Acestea auzindu-le, \u00eemp\u0103ratul nu s-a \u00eendreptat ci, mai aspru f\u0103c\u00e2ndu-se, i-a spus: \u201eJertfe\u015fte zeilor, Galino!\u201d. Ea, \u00eentorc\u00e2ndu-se c\u0103tre d\u00e2nsul i-a r\u0103spuns: \u201eVoi face ceea ce voie\u015fti, tat\u0103\u201d. \u00cemp\u0103ratul, bucur\u00e2ndu-se, a zis: \u201eS\u0103 se dezlege Haralambie, de vreme ce fiica mea jertfe\u015fte zeilor\u201d. Fiind adus Haralambie, \u00eemp\u0103ratul i-a zis: \u201eIat\u0103, s-a schimbat fiica mea, Galini, de la credin\u0163a ta la a noastr\u0103 \u015fi voie\u015fte s\u0103 jertfeasc\u0103 zeilor. Deci vino \u015fi tu, Haralambie, cu d\u00e2nsa, \u00een capi\u015ftea zeilor no\u015ftri \u015fi f\u0103 ceea ce noi dorim\u201d. T\u0103c\u00e2nd Haralambie, \u00eemp\u0103ratul socotea c\u0103 se \u00eenvoie\u015fte. Apoi, fiica \u00eemp\u0103ratului a mers \u00een capi\u015ftea lui Dia \u015fi a lui Apolon \u015fi a zis slujitorilor: \u201eC\u0103indu-m\u0103, am venit s\u0103 rog pe zeii pe care i-am m\u00e2niat, crez\u00e2nd \u00een Hristos\u201d. Deci, strigar\u0103 slujitorii: \u201eMare Dia, puternice Apolon, f\u0103c\u0103torii cerului, domnii domnilor, c\u0103uta\u0163i spre doamna Galini \u015fi milui\u0163i-o pentru Sever \u00eemp\u0103ratul\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Fericita Galini, intr\u00e2nd \u00een capi\u015ftea idoleasc\u0103, a chemat pe slujitori \u015fi le-a zis: \u201ePe care s\u0103-l surp mai \u00eent\u00e2i: pe Dia, pe Iraclie sau pe Apolon?\u201d. Zis-au slujitorii: \u201eNu, doamn\u0103, nici unuia s\u0103 nu-i g\u00e2nde\u015fti r\u0103u nici s\u0103 batjocore\u015fti pe m\u00e2ntuitorii no\u015ftri, ca s\u0103 nu se m\u00e2nie \u015fi s\u0103 clatine cerul \u015fi s\u0103 r\u0103stoarne p\u0103m\u00e2ntul\u201d. Atunci, fericit\u0103 Galini, apuc\u00e2nd pe idolul Dia, i-a zis: \u201eDac\u0103 tu e\u015fti zeu, apoi cum n-ai \u00een\u0163eles c\u0103 am venit s\u0103 te r\u0103storn?\u201d. \u015ei zic\u00e2nd aceasta, l-a surpat; iar el, c\u0103z\u00e2nd la p\u0103m\u00e2nt, s-a sf\u0103r\u00e2mat \u00een trei buc\u0103\u0163i. Asemenea, apuc\u00e2nd \u015fi pe Apolon, i-a zis: \u201e\u015ei tu, satano, g\u00e2rbovitule b\u0103tr\u00e2n, s\u0103 cazi la p\u0103m\u00e2nt, f\u0103c\u00e2ndu-te praf\u201d. Apoi a sf\u0103r\u00e2mat pe ceilal\u0163i zei, care erau acolo. \u015ei-au alergat slujitorii la Sever, zic\u00e2nd: \u201eSt\u0103p\u00e2ne, \u00eemp\u0103rate, a pierit n\u0103dejdea noastr\u0103, acum \u015fi soarele se va stinge \u015fi lumea va pieri, c\u0103 au murit zeii\u201d. \u00cemp\u0103ratul a zis: \u201eCe sunt cuvintele acestea?\u201d R\u0103spuns-au slujitorii: \u201eGalinia, fiica ta, a sf\u0103r\u00e2mat pe zei\u201d. Zis-a \u00eemp\u0103ratul: \u201eMerge\u0163i \u015fi chema\u0163i \u00een aceast\u0103 noapte 50 de me\u015fteri \u015fi \u00eennoind idolii, s\u0103-i pune\u0163i \u00een capi\u015ftea lor, apoi s\u0103 zice\u0163i c\u0103 au \u00eenviat din mor\u0163i, precum \u015fi Galileenii spun despre Hristos al lor, c\u0103 a \u00eenviat din mor\u0163i\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Slujitorii, cu s\u00e2rguin\u0163\u0103 f\u0103c\u00e2nd a\u015fa, au mers a doua zi la fiica \u00eemp\u0103ratului, zic\u00e2ndu-i: \u201eVino la capi\u015fte, st\u0103p\u00e2na, s\u0103 vezi pe zei \u00eenvia\u0163i\u201d. Apoi a zis fericita Galinia: \u201eAu \u00eenviat zeii? Voi merge s\u0103-i v\u0103d\u201d. Intr\u00e2nd \u00een capi\u015fte, a v\u0103zut pe idoli din nou ciopli\u0163i \u015fi a zis: \u201cMare minune am v\u0103zut\u201d. Iar slujitorii ziser\u0103: \u201eCu adev\u0103rat, mare minune; pentru c\u0103 ieri, fiind necinsti\u0163i \u015fi batjocori\u0163i, acum str\u0103lucesc cu mai mare cinste \u015fi slav\u0103\u201d. Fericita Galinia a zis: \u201ePe zeii cei noi mai cu \u00eenlesnire \u00eemi este a-i r\u0103sturna dec\u00e2t pe cei vechi\u201d. Deci, a zis c\u0103tre idolul Dia: \u201e\u0162ie \u00ee\u0163i zic Dia, cela ce ai \u00eenviat din mor\u0163i, s\u0103 te duci iar\u0103\u015fi la cei mor\u0163i\u201d. Aceasta zic\u00e2nd-o, iar\u0103\u015fi a sf\u0103r\u00e2mat pe idoli. Atunci, slujitorii, umpl\u00e2ndu-se de m\u00e2nie, au spus iar\u0103\u015fi \u00eemp\u0103ratului despre sf\u0103r\u00e2marea idolilor. \u00cemp\u0103ratul, pun\u00e2nd de fa\u0163\u0103 pe fiica sa, i-a zis: \u201eDe ce ai sf\u0103r\u00e2mat pe idoli?\u201d Ea a r\u0103spuns: \u201eDe vreme ce voi sunte\u0163i am\u0103gi\u0163i cu de\u015fart\u0103 p\u0103rere, \u00eei numi\u0163i zei pe c\u00e2nd ei sunt materie ne\u00eensufle\u0163it\u0103\u201d. \u00cemp\u0103ratul a zis: \u201eJertfe\u015fte idolilor, s\u0103m\u00e2n\u0163a necurat\u0103, iar nu fiic\u0103 a mea\u201d. Iar Galinia a r\u0103spuns, batjocorindu-l: \u201eAcum am jertfit, precum am \u015ftiut, iar de voie\u015fti \u015fi celorlal\u0163i zei ai t\u0103i, voi face asemenea\u201d. M\u00e2niindu-se \u00eemp\u0103ratul, a l\u0103sat pe fiica sa \u015fi, \u00eentorc\u00e2ndu-se c\u0103tre mucenicul Haralambie cu iu\u0163ime, l-a dat la o femeie v\u0103duv\u0103 spre batjocur\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Intr\u00e2nd sf\u00e2ntul \u00een casa v\u0103duvei, s-a lipit l\u00e2ng\u0103 un st\u00e2lp, ce era l\u00e2ng\u0103 cas\u0103 \u015fi \u00eendat\u0103 st\u00e2lpul cel uscat a odr\u0103slit \u015fi a crescut copac mare, acoperind cu ramurile sale toat\u0103 casa v\u0103duvei. V\u0103z\u00e2nd femeia o minune ca aceea, s-a \u00eenfrico\u015fat \u015fi a zis: \u201eIe\u015fi de la mine, omule, c\u0103 nu sunt vrednic\u0103 a primi pe un asemenea b\u0103rbat, pentru c\u0103 socotesc c\u0103 tu e\u015fti Hristos sau \u00eenger sau proroc sau apostol. Pleac\u0103 de la mine, m\u0103 rog \u0163ie, c\u0103 nu sunt vrednic\u0103 s\u0103 intri sub acoper\u0103m\u00e2ntul meu\u201d. Sf\u00e2ntul i-a zis ei: \u201e\u00cendr\u0103zne\u015fte fiic\u0103, pentru c\u0103 ai aflat dar de la Dumnezeu. Crede \u00een El, c\u0103 mare este Domnul, milostiv \u015fi foarte l\u0103udat\u201d.<\/p>\n\n\n\n
A doua zi, v\u0103z\u00e2nd vecinii copacul cel \u00eenalt \u015fi cu mult\u0103 frunz\u0103 care acoperea cu umbra sa casa v\u0103duvei, ziceau \u00eentre d\u00e2n\u015fii: \u201eCe este aceast\u0103 minune?\u201d. Unii ziceau: \u201eFiindc\u0103 a intrat acolo Haralambie, pentru aceea a odr\u0103slit st\u00e2lpul \u015fi a crescut copac mare\u201d. \u015ei intr\u00e2nd, g\u0103sir\u0103 pe sf\u00e2nt \u015fez\u00e2nd \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd pe v\u0103duv\u0103, gr\u0103ind astfel c\u0103tre d\u00e2nsa: \u201eFericit\u0103 e\u015fti tu, femeie, c\u0103 ai crezut \u00een Hristos; fericit\u0103 e\u015fti c\u0103 se iart\u0103 p\u0103catele tale, pentru c\u0103 Dumnezeu prime\u015fte pe cei ce se poc\u0103iesc\u201d. Deci ziser\u0103 lui oamenii care veniser\u0103: \u201ePentru ce nu ne spui nou\u0103 de e\u015fti Tu Hristos cu adev\u0103rat?\u201d. R\u0103spuns-a Sf\u00e2ntul Haralambie: \u201eIerta\u0163i-m\u0103, fiilor, sunt slug\u0103 a voastr\u0103, dar slujitor al lui Hristos \u015fi \u00een numele Lui se fac acestea\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Atunci femeia, lu\u00e2nd \u00eendr\u0103zneal\u0103, a strigat cu glas mare: \u201eBucur\u0103-te, Haralambie, care totdeauna luminezi lumea cu lumina cea nestins\u0103. Bucur\u0103-te Haralambie, cel mare cu darul; bucur\u0103-te Haralambie, sfe\u015fnicule cel prealuminos, pentru c\u0103 mul\u0163i prin \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura ta s-au apropiat de Hristos!\u201d. Acestea gr\u0103indu-le femeia, to\u0163i au c\u0103zut la picioarele Sf\u00e2ntului Haralambie, m\u0103rturisind pe Hristos, iar cu inimile crez\u00e2nd \u00centr-\u00eensul, au primit m\u00e2ntuitorul Botez.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen alt\u0103 zi, a poruncit \u00eemp\u0103ratul ca s\u0103 aduc\u0103 pe mucenic la judecat\u0103 \u015fi, alerg\u00e2nd \u00eenainte, cei ce crezuser\u0103 \u00een Hristos au spus \u00eemp\u0103ratului minunea ce se f\u0103cuse, cum a odr\u0103slit st\u00e2lpul cel uscat \u015fi s-a f\u0103cut copac mare.<\/p>\n\n\n\n
Mir\u00e2ndu-se \u00eemp\u0103ratul de aceea, Crisp, eparhul, i-a spus: \u201eSt\u0103p\u00e2ne \u00eemp\u0103rate, de nu vei porunci ca degrab\u0103 s\u0103 ucid\u0103 cu sabia pe vr\u0103jitorul acela, to\u0163i se vor am\u0103gi de minunile f\u0103cute de d\u00e2nsul \u015fi, l\u0103s\u00e2nd pe zeii no\u015ftri \u015fi pe noi, vor merge \u00een urma lui\u201d. Atunci, \u00eemp\u0103ratul a hot\u0103r\u00e2t asupra sf\u00e2ntului judecat\u0103 de sabie, despre care auzind Sf\u00e2ntul Haralambie, a c\u00e2ntat cu bucurie psalmul lui David: \u201eMil\u0103 \u015fi judecat\u0103 voi c\u00e2nta \u0162ie, Doamne; c\u00e2nta-voi \u015fi voi \u00een\u0163elege \u00een cale f\u0103r\u0103 prihan\u0103, c\u00e2nd vei veni c\u0103tre mine\u201d; apoi a mai zis \u015fi un alt psalm p\u00e2n\u0103 \u00een sf\u00e2r\u015fit.<\/p>\n\n\n\n
Ajung\u00e2nd cu veselie la locul \u00een care avea s\u0103-\u015fi sf\u00e2r\u015feasc\u0103 nevoin\u0163a, a zis: \u201eMul\u0163umesc, \u0162ie, Doamne Dumnezeule, c\u0103 e\u015fti milostiv \u015fi \u00eendurat. Tu ai ucis pe vr\u0103jma\u015fi, ai sf\u0103r\u00e2mat iadul \u015fi durerile mor\u0163ii le-ai dezlegat. Pomene\u015fte-m\u0103, Doamne Dumnezeul meu, \u00eentru \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Ta\u201d. Astfel rug\u00e2ndu-se el, s-au deschis cerurile \u015fi S-a pogor\u00e2t la d\u00e2nsul Domnul cu mul\u0163imea sfin\u0163ilor \u00eengeri, pe un scaun de smarald cu foarte mare podoab\u0103, \u015fi a \u015fezut pe d\u00e2nsul Domnul, zic\u00e2nd c\u0103tre mucenic: \u201eVino, Haralambie, prietenul Meu, cel ce ai r\u0103bdat multe pentru numele Meu. Cere de la Mine ce voie\u015fti \u015fi \u00ee\u0163i voi da \u0163ie\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Sf\u00e2ntul Haralambie a spus: \u201eMare este taina aceasta, Doamne, c\u0103 m-ai \u00eenvrednicit a vedea \u00eenfrico\u015fata Ta slav\u0103. Doamne, de-\u0162i place \u0162ie, m\u0103 rog s\u0103 dai slav\u0103 numelui T\u0103u, ca oriunde se vor pune moa\u015ftele mele \u015fi se va cinsti pomenirea mea, s\u0103 nu fie foamete \u00een locul acela sau aer stric\u0103cios, care s\u0103 piard\u0103 rodurile. Ci s\u0103 fie mai ales \u00een locurile acelea pace \u015fi s\u0103n\u0103tate trupeasc\u0103, m\u00e2ntuire sufleteasc\u0103 \u015fi \u00eendestulare de gr\u00e2u \u015fi vin, cum \u015fi \u00eenmul\u0163ire de dobitoace, pentru trebuin\u0163a oamenilor. Doamne, Tu \u015ftii c\u0103 oamenii sunt trup \u015fi s\u00e2nge, iart\u0103-le lor p\u0103catele \u015fi le d\u0103 \u00eembel\u015fugare din rodurile p\u0103m\u00e2ntului ca, cu \u00eendestulare, pentru osteneala lor, s\u0103 se sature \u015fi s\u0103 se \u00eendulceasc\u0103, pream\u0103rindu-Te pe Tine, Dumnezeul lor, D\u0103t\u0103torul tuturor bun\u0103t\u0103\u0163ilor; iar roua ce se pogoar\u0103 de la Tine, s\u0103 le fie t\u0103m\u0103duire. O! Doamne Dumnezeul meu, vars\u0103 peste tot darul t\u0103u \u015fi \u00eei izb\u0103ve\u015fte de boala ciumei\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Astfel rug\u00e2ndu-se sf\u00e2ntul, Domnul i-a zis: \u201eFie dup\u0103 cererea ta, viteazul meu osta\u015f\u201d. Deci s-a dus Domnul cu \u00eengerii S\u0103i la cer \u015fi i-a urmat sufletul Sf\u00e2ntului Mucenic Haralambie. Atunci osta\u015fii, duc\u00e2ndu-se la \u00eemp\u0103rat, i-au spus despre slava mucenicului \u015fi cum i s-a ar\u0103tat Domnul \u015fi c\u0103 a murit f\u0103r\u0103 t\u0103iere de sabie \u015fi au v\u0103zut sufletul lui suindu-se la ceruri. Atunci a c\u0103zut \u00eemp\u0103ratul \u00een mare mirare \u015fi fric\u0103, iar fericita Galinia, fiica lui, a cerut de la d\u00e2nsul trupul mucenicului \u015fi, lu\u00e2ndu-l, l-a \u00eenvelit \u00een p\u00e2nze curate \u015fi sub\u0163iri \u015fi l-a uns cu aromate \u015fi mir de mare pre\u0163 \u015fi l-a pus \u00een racl\u0103 de aur, sl\u0103vind pe Dumnezeu. \u00cemp\u0103ratul s-a temut s\u0103 judece \u015fi s\u0103 fac\u0103 r\u0103u fiicei sale, pentru c\u0103 vedea pe Dumnezeu care era cu d\u00e2nsa. Deci a l\u0103sat-o s\u0103 vie\u0163uiasc\u0103 \u00een dreapta credin\u0163\u0103 cre\u015ftineasc\u0103, dup\u0103 voia ei.<\/p>\n\n\n\n
Acestea toate s-au f\u0103cut \u00een acel timp c\u00e2nd era Sever \u00een Antiohia, iar \u00eentru noi \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ind Domnul nostru Iisus Hristos. Acesta este nebiruitul Mare Mucenic Haralambie, arhiereul lui Dumnezeu, care mijloce\u015fte pentru toat\u0103 lumea, care a p\u0103timit \u00een ziua a zecea a lunii februarie \u015fi totdeauna st\u0103 de-a dreapta scaunului lui Dumnezeu, rug\u00e2ndu-se pentru noi Domnului nostru Iisus Hristos, C\u0103ruia se cuvine slava \u015fi \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia, acum \u015fi pururea \u015fi \u00een vecii vecilor. Amin.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cemp\u0103r\u0103\u0163ind Domnul nostru Iisus Hristos, se risipea slujba care se f\u0103cea diavolilor \u015fi se strica \u00eenchinarea idoleasc\u0103, pe<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-702","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/glasulortodoxiei.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/702","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/glasulortodoxiei.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/glasulortodoxiei.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/glasulortodoxiei.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/glasulortodoxiei.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=702"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/glasulortodoxiei.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/702\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":704,"href":"https:\/\/glasulortodoxiei.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/702\/revisions\/704"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/glasulortodoxiei.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=702"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}